Psoriazis

Important: NU toate problemele menționate vor afecta viața unui pacient diagnosticat cu Psoriazis.

I. Prezentare pe scurt
II. Clasificare
III. Etiologie
IV. Simptomatologie
V. Diagnosticare
VI. Complicații
VII. Tratament
VIII. Prognostic

I. Prezentare pe scurt

Psoriazisul este o afecțiune dermatologică cronică, necontagioasă, de etiologie autoimună, caracterizată de producerea unor plăci uscate de piele îngroșată, roșii, și a unor scuame argintii, rezultate din proliferarea rapidă a celulelor pielii, proces declanșat de limfocitele anormale din sânge. Leziunile psoriazice pot lua însă și forma unor pustule sau vezicule, modalitatea de manifestare a bolii nefiind singulară. Psoriazisul este cunoscut ca boală dermatologică, însă acesta poate afecta și articulațiile (artrita psoriazică). Originea bolii este necunoscută, iar evoluția – una specifică tuturor afecțiunilor autoimune – cronică și recidivantă¹.

II. Clasificare

Boala este de mai multe tipuri²:

1. Psoriazis în plăci:

Potrivit Institutului Național de Artrită și Boli Musculoscheletale si Dermatologice, din Statele Unite ale Americii, psoriazisul în plăci este cea mai comună formă de psoriazis³, cu afectare a 2-3% din populația SUA⁴. Acest tip de psoriazis se manifestă prin plăci de piele groasă, roșie și solzoasă, cu coajă brună, roșie și alb-argintie. Leziunile apar, de obicei, pe coate, genunchi și scalp, nu și în zona genitală sau axile. În ceea ce privește leziunile de la nivelul scalpului, specialiștii apreciază că cel puțin 50% dintre pacienții care au această formă de psoriazis vor prezenta un puseu cu manifestare la acest nivel. De obicei, erupțiile se manifestă cu prurit și pot fi, uneori, dureroase, mai ales dacă, în urma frecării, au apărut răni. Erupțiile se pot manifesta diferit la aceeași persoană, în perioade diferite; de asemenea, boala diferă simptomatic de la invid, la individ. Uneori, afecțiunea este greșit diagnosticată, cel mai frecvent întâlnite diagnostice eronate fiind dermatită și eczemă⁵.

2. Psoriazis gutat:

Psoriazisul gutat afectează aproximativ 10% dintre pacienții psoriazici, fiind al doilea cel mai comun tip de psoriazis, după cel în plăci, cu care, în anumite cazuri, se manifestă concomitent sau îl poate preceda. În general, boala se autolimitează, dar un anumit procent de bolnavi înregistrează evoluție către psoriazisul în plăci⁶.
Psoriazisul gutat se manifestă sub forma unor pete roșii, solzoase, mici, în formă de lacrimă⁷, nu atât de groase ca în psoriazisul în plăci și fără risc cicatriceal. Leziunile apar pe brațe, picioare, stomac și piept, cu posibilitate de extindere și pe alte arii – față, urechi și scalp, dar niciodată pe palme, tălpile picioarelor sau unghii, ca în alte forme de psoriazis⁸.
Afecțiunea survine mai ales la pacienții pediatrici sau la adulții tineri, de regulă până în 30 de ani⁹. După debut, în prima lună, apar leziuni noi, apoi, în luna a doua, acestea rămân stabile, iar în cea de a treia lună, se înregistrează remitere¹⁰.
De obicei, puseurile sunt declanșate de infecții, frecvent cu un streptococ. Astfel, erupția este precedată de o infecție a tractului respirator superior, frecvent cu streptococ beta-hemolitic din grupa A (de exemplu, Streptococcus pyogenes) sau de o infecție bacteriană superficială a anusului și a pielii perianale la copii. De aceea, diagnosticul se bazează, în funcție de caz, pe lângă evaluarea clinică a medicului și pe analize de sânge, exudat faringian și biopsie cutanată¹¹.
Episoadele se pot repeta, însă, de regulă, potrivit literaturii de specialitate, survin perioade izolate. În mod excepțional, psoriazisul gutat poate deveni cronic sau să se manifeste în absența unei infecții streptocice anterioare¹².

3. Psoriazis pustulos:

Psoriazisul pustulos este o formă neobișnuită de psoriazis, care poate să preceadă, să însoțească sau să urmeze forma standard a psoriazisului în plăci. Leziunile se prezintă ca pustule – umflături umplute cu un fluid alb, gros, un exudat purulent, iar pielea sub și în jurul acestor umflături este roșie¹³. Cele mai frecvente locuri în care apar pustulele sunt zonele anale și genitale și pliurile cutanate ale pielii. Pustulele pot apărea și în alte zone, sub unghii și pe limbă, îngreunînd masticația și deglutiția, și, extrem de rar, pe față, acest mod de manifestare fiind unul neobișnuit¹⁴. Cele mai multe episoade de psoriazis pustular dispar în câteva săptămâni sau se transformă în psoriazis eritrodermic¹⁵.

Psoriazisul pustulos are mai multe forme de manifestare:

a. Tipul generalizat acut, numit și varianta von Zumbusch:
Această formă de psoriazis poate apărea brusc, cu zone răspândite de piele înroșită, care devin dureroase și delicate, iar în câteva ore, apar pustule. În următoarele 24 până la 48 de ore, pustulele se usucă, lăsând pielea cu un aspect lustruit și neted¹⁶. Von Zumbusch se poate relua în cicluri, revenind la fiecare câteva zile sau săptămâni¹⁷. Boala se manifestă prin febră, frisoane, prurit sever, deshidratare, puls rapid, epuizare, anemie, deficit ponderal și slăbiciune musculară. Această formă de psoriazis pustular poate pune în pericol viața și, de aceea, pacienții necesită asistență medicală imediată, respectiv spitalizare pentru rehidratare și inițierea tratamentului topic și sistemic, care, de obicei, include antibiotice¹⁸. În cazurile în care evoluția este severă, se pot prescrie și administra oral steroizi. Încetarea tratamentului cu steroizi se face lent și numai la recomandarea și sub supravegherea medicului, deoarece întreruperea bruscă poate determina revirimentul. Boala poate genera pierderea părului și a unghiilor, infecție bacteriană secundară și afectarea ficatului, iar dacă nu este tratată, poate duce la insuficiență cardiorespiratorie. Von Zumbusch este rar la copii, dar, când apare, evoluția este mai bună decât la adulți¹⁹.

b. Pustuloza palmoplantară (PPP):
În sfera medicală, există dezbateri care vizează modul de abordare a acestei boli – ca boală în sine sau ca formă de psoriazis. Susținătorii celor două opinii aduc diverse argumente și unele dintre acestea au de a face și cu răspunsul la tratament. Astfel, cei care susțin că pustuloza palmoplanatră este o boală în sine argumentează și cu faptul că anumite forme de tratament pentru psoriazis pot contribui la declanșarea acestei boli. În tabăra opusă, argumentația vizează faptul că multe alte tratamente pentru psoriazis ameliorează condiția medicală a pacienților cu pustuloză palmoplantară. Considerând că este o formă de psoriazis, boala afectează aproximativ 5% dintre persoanele cu psoriazis²⁰.
Pustuloza palmoplantară este o afecțiune cronică, manifestată prin erupții pe palme și tălpi. Cauzele apariției bolii nu au fost elucidate, dar s-a constatat că unii pacienți s-au confruntat, înainte de apariția acestei boli, cu infecții streptococice. Boala este de natură autoimună, iar pacienții care au rude cu psoriazis, prezintă o predispoziție mai ridicată. Afecțiunea poate să survină și la pacienți cu alte boli, precum artrita, diabetul, tulburările tiroidiene sau boala celiacă²¹.
Boala se manifestă prin inflamația, frecvent simetrică, a pielii palmelor și tălpilor, cu apariția unor pustule galbene de până la 5 mm diametru, în zonele cărnoase, precum baza degetului mare și părțile laterale ale tocului. Evoluția este, de regulă, de la eritem (înroșirea pielii), la formarea de pustule și, apoi, se ajunge la scalarea pielii. Boala nu se vindecă, dar poate prezenta perioade de regresie, urmate însă și de reviriment. În stadiul persistent, pielea poate fi uscată și îngroșată, cu fisuri care prezintă margini pregnante între pielea normală și cea afectată. Aceste leziuni pot provoca disconfort accentuat, afectând grav atât odihna, cât și activitățile pacientului. Pentru a exclude alte diagnostive, având în vedere că există infecții fungice care se prezintă asemănător, este nevoie uneori de investigații suplimentare, inclusiv de biopsie²².
Potrivit unelor surse de informare, 95% dintre pacienții cu pustuloză palmoplantară sunt fumători la debutul bolii²³, iar alte surse sugerează că un procent de aproximativ 90% dintre pacienți fumează sau au făcut-o. Aceasta deoarece nicotina din produsele din tutun poate afecta celulele pielii și poate provoca inflamația glandelor sudoripare, în special la mâini și picioare. S-a constatat că renunțarea la fumat poate ameliora simptomatologia²⁴.
Boala poate să apară la orice adult, dar este prevalentă la femei și la vârste cuprinse între 40 și 60 de ani. Un procent de 24% dintre persoanele cu PPP au și psoriazis²⁵.

c. Acropustuloza (acrodermatita continuă a Hallopeau):
Boala, numită după dermatologul francez François Henri Hallopeau, care a descris sindromul în 1880²⁶, este o formă rară de psoriazis, caracterizată prin erupții și leziuni dermice localizate la capetele degetelor și, uneori, pe degetele de la picioare. Debutul se corelează, în anumite cazuri, cu leziuni ale pielii sau infecții²⁷. 80% din cazuri încep doar cu afectarea unui deget, frecvent degetul mare²⁸. Leziunile pot fi dureroase, dizabilitante și pot avea evoluții cu deformarea unghiilor, iar în cazuri grave, chiar a oaselor²⁹.
Afecțiunea apare cu predilecție la femeile adulte, dar survine și la bărbați, copii și vârstnici. În 80% din cazuri, boala debutează cu implicare unui singur deget, frecvent degetul mare. În timpul aparițiilor acute, pielea falangei distale devine roșie, solzoasă și dezvoltă mici pustule. Pustulele adesea se unesc și se sparg, generând o zonă dureroasă, roșie și lucioasă, unde se dezvoltă apoi pustule noi. La adulți, acrodermatita continuă a Hallopeau poate evolua în psoriazis generalizat pustular. Boala poate afecta și suprafețele mucoasei cum ar fi conjunctiva, limba și uretra³⁰.

4. Psoriazis inversat:

Psoriazisul invers (cunoscut și ca psoriazis intertriginos) apare sub forma unor leziuni foarte roșii în pliurile corpului, cu precădere la persoanele supraponderale și la persoanele cu pliuri profunde ale pielii. Deoarece se formează în mediu umed, în cazul acestui tip de psoriazis, pielea apare netedă și strălucitoare, fără plăcile care apar în psoriazisul în plăci. Prezența acestei forme de boală nu exclude manifestarea și a altor tipuri de psoriazis la același pacient și în același timp. Din cauza localizării, leziunile sunt expuse iritației prin frecare și transpirație. Abordarea terapeutică a acestui tip de psoriazis poate ridica probleme din aceeași cauză a localizării erupțiilor. Astfel, deoarece pielea este mai subțire în zonele vulnerabile pentru psoriazis invers, absorbția este mai rapidă și, în acest mod, cresc riscurile pentru efectele secundare asociate medicamentelor aplicate local. Deoarece în zonele respective pot apărea și diferite forme de infecții asociate leziunilor, se impune realizarea unor investigații și în această direcție, astfel încât diagnosticul și tratamentul să fie corecte și eficiente³¹.
În ceea ce privește tratamentul bolii, acesta vizează reducerea inflamației și a disconfortului și se bazează pe creme topice, mai degrabă decât pe unguente, în prima linie de tratament. Sensibilitatea pielii în zonele respective reclamă precauții în utilizarea remediilor, mai ales în administrarea cremelor de steroizi care sunt eficiente în reducerea inflamației, dar pot cauza subțierea și sensibilizarea pielii. Tratamentele locale se administrează, de obicei, dimineața, după duș, și seara, înainte de culcare. Ca soluții alternative la steroizii topici sunt inhibitorii topici ai calcineurinei, tacrolimus și pimecrolimus, cu rol inhibitor asupra sistemului imunitar și resorturilor autoimune care provoacă boala. În cazurile moderat-severe, se impun fototerapie și, în funcție de decizia medicului, medicamente sistemice și tratamente biologice. Foarte importante în gestiunea bolii sunt modificările de stil de viață, care trebuie să includă adoptarea unei vestimentații din bumbac sau alte fibre naturale, la articolele de îmbrăcăminte în contact cu pielea, și a unor modele care să împiedice frecarea și menținerea umezelii în zonele afectate. Este indicată, de asemenea, pulverizarea zonelelor afectate cu amidon de porumb, bicarbonat de sodiu sau oxid de zinc, pentru absorbirea umezelii³².

5. Psoriazis eritrodermic:

Psoriazisul eritrodermic afectează majoritatea suprafeței corpului, chiar peste 90% din această suprafață³³. Boala survine o dată sau de mai multe ori pe parcursul vieții și poate să apară în condițiile a diverse afecțiuni ale pielii, dar în general la pacienții cu psoriazis plachetar instabil. Foarte rar, poate să apară chiar la debutul psoriazisului, dar cele mai multe cazuri sunt înregistrate cu apariție pe parcursul evoluției acestei boli, în condiții favorizante, determinate de factori precum renunțarea bruscă la tratamentul sistemic, arsuri solare severe, erupții alergice, induse de medicamente care provoacă fenomenul Koebner, utilizarea steroizilor sistemici (cortizon), infecţie, stres, alcoolism³⁴, hipocalcemie, preparate din gudron, diferite medicamente (litiu, antimalarice, interleukină-2)³⁵. Uneori, psoriazisul eritrodermic se manifestă în asociere cu psoriazisul pustular von Zumbusch³⁶.
Simptomele afecțiunii constau în roșeață severă, cu un aspect al pielii ce sugerează arsură. Leziunile acoperă o suprafață mare din corp și se manifestă cu prurit sever și durere, exfoliere frecvent în foi mari, în loc de scale mai mici. Pacienții prezintă, de asemenea, ritm cardiac crescut, iar temperatura corpului este fluctuantă, generând frisoane³⁷. Eritemul generalizat semnalează insuficiența cutanată care poate atrage foarte multe complicații: deshidratare, termoreglări distorsionate și hipotermie, pneumonie, insuficiență cardiacă, infecție cu risc de septicemie, pierdere proteine, edeme, anemie (pierdere de fier, vitamina B12 și acid folic), limfadenopatie și chiar deces³⁸³⁹. Având în vedere riscurile asociate și posibilele complicații, inclusiv fatale, apariția erupțiilor ce pot fi asociate cu această boală impun prezentarea de urgență la medic.
Pentru acest tip de psoriazis, nu există măsuri preventive specifice. Profilaxia optimă se bazează pe managementul corespunzător al oricărui tip de psoriazis preexistent și pe evitarea factorilor favorizanți menționați anterior⁴⁰.
În ceea ce privește tratamentul bolii, specialiștii consideră că nu există dovezi de „înaltă calitate” care să fundamenteze indubitabil o anumită abordare terapeutică. Se admite însă că managementul bolii presupune îngrijire medicală calificată, care trebuie să includă, în principal: pat de odihnă într-o cameră caldă, emolienți și pansamente reci și umede, băi de ovăz, tratamentul complicațiilor, suport nutrițional și hidratare suficientă. În primele faze ale tratamentului, terapia terapeutică locală și fototerapia trebuie evitate, precum și retinoizii, despre care există raportări că provoacă această afecțiune. Tratamentul cu corticosteroid poate fi singurul tratament eficient pentru episodul acut, dar retragerea ulterioară poate agrava starea clinică. Pot fi administrate și imunosupresoare, în funcție de eficacitate și considerentele medicului, unii terapeuți preferând terapii combinate, deși eficiența acestora nu ar fi dovedită. De asemenea, se impun cercetări suplimentare pentru tratamentele bazate pe anticorpi monoclonali umani, considerate de unii medici ca fiind eficiente. Tratamentul poate să includă antibiotice și medicamente pentru ameliorarea diverselor provocări ridicate de boală – durere, prurit, anxietate, insomnie⁴¹⁴².

***

În general, se înregistrează doar una din cele cinci forme ale bolii, dar există și pacienți care asociază mai multe tipuri de psoriazis. La pacienții cu diagnostic de psoriazis poate să apară și artrita psoriazică. Aceasta survine frecvent la articulațiile de la mâini, la genunchi şi glezne, dar afecteaza și șoldurile şi coloana vertebrală, provocând chiar anchiloze⁴³.
Clasificarea psoriazisului, în funcție de gravitate, are în vedere suprafața de corp afectată. Din această perspectivă, se disting trei forme de boală⁴⁴:

– ușoară: acoperă mai puțin de 3% din corp;
– moderată: acoperă între 3 și 10% din corp;
– severă: acoperă mai mult de 10% din suprafața corpului.

Severitatea este, de asemenea, determinată de modul în care boala afectează existența cotidiană⁴⁵.

psoriazis — sursa imagine: Embed from Getty Images

III. Etiologie

Boala apare adesea între 15 și 25 de ani, dar și la alte grupe de vârstă⁴⁶. Conform studiilor, predispozițiile genetice sunt foarte importante în bolile autoimune, inclusiv în psoriazis⁴⁷, boala prevalând în familiile în care există rude cu această boală sau cu alte afecțiuni autoimune⁴⁸. Dar, chiar dacă factorii genetici au un rol favorizant pentru apariția bolii, există, potrivit cercetătorilor, și alte mecanisme care contribuie la declanșare și care țin de mediul înconjurător și de stilul de viață⁴⁹⁵⁰.

IV. Simptomatologie

Psoriazisul afectează, de obicei, pielea de pe coate, genunchi, scalp, dar leziunile apar și pe mâini, picioare, spate și chiar la nivelul organelor genitale sau în regiunea anală și, mai rar, în cavitatea bucală. De asemenea, boala poate afecta unghiile (mici depresiuni punctiforme sau puncte albe pe unghii ori formațiuni maro-gălbui mai mari), determinând modificări similare celor cauzate de infecțiile fungice. Leziunile pot ocupa o arie restrânsă sau, dimpotrivă, să se extinda pe arii mari. De obicei, boala începe cu papule mici, de culoare roz, acoperite cu solzi mici, albi și cu mâncărimi. Dacă acești „fulgi” sunt desprinși, pot lăsa mici pete de sânge pe piele, un criteriu de diagnostic, numit și „semnul Auspitz”. Apoi, aceste papule fuzionează, formând leziuni pe arii extinse care, de asemenea, sunt însoțite de prurit⁵¹⁵²⁵³. În episoadele acute, psoriazisul este foarte dureros și se manifestă prin febră, frisoane, senzație de mâncărime severă, puls rapid, epuizare, anemie, pierdere în greutate, slăbiciune musculară și/sau dureri articulare⁵⁴.

V. Diagnosticare

Pacienții psoriazici înregistrează, în primul rând, afectare dermatologică, dar și pe alte paliere – musculoscheletal, oftalmologic sau cardiovascular. Diagnosticul de psoriazis este pus de un medic specialist dermatolog, după evaluare clinică, însă, în general, este recomandată biopsia cutanată, în vederea certificării diagnosticului prezumtiv, iar pentru artrita psoriazică se efectueză o radiografie osoasă. Pentru diferențierea de alte boli, în anumite cazuri, sunt necesare și analize de laborator, în unele situații chiar analize complexe. Deși nu există un test de sânge specific pentru diagnosticul de psoriazis, medicii pot recomanda un set de analize de laborator, deoarece anumite rezultate pot fi revelatoare pentru diagnostic⁵⁵:

– factorul reumatoid: negativ;
– rata de sedimentare a eritrocitelor: cu valori de obicei normale, exceptând psoriazisul pustular și eritrodermic, unde acestea pot fi crescute, împreună cu numărul de celule albe din sânge;
– acidul uric: poate fi crescut în psoriazis (mai ales în psoriazisul pustular);
– examinarea lichidului din pustule: cultură bacteriană sterilă cu infiltrate neutrofile;
– studiile fungice: importante în psoriazisul mâinii și al piciorului, care se pare că se înrăutățește prin utilizarea de steroizi topici sau pentru a determina dacă unghiile psoriazice sunt infectate cu ciuperci;
– impactul conjunctival: o incidență crescută a metaplaziei scuamoase, a agregării neutrofilelor și a cromatinei serice.

Diferențierea artritei psoriazice de artrita reumatoidă și gută poate fi facilitată de absența constatărilor tipice de laborator ale acestor condiții. De asemenea, radiografiile articulațiilor afectate și radiografia toracică ajută în diferențierea tipurilor de artrită și în stabilirea diagnosticului de artrită psoriazică⁵⁶.
Când diagnosticul este incert, se poate recurge la analize mai complexe, precum determinarea CD4 si CD8, care sunt pozitive la pacienții cu psoriazis⁵⁷ și chiar la teste genetice, din aceasta perspectivă putând fi recomandate teste precum HLA B13, B17, B37, CW6⁵⁸ și alte teste de acest tip, în funcție de posibilitățile de investigare. În prezent, testele genetice au deschis numeroase opțiuni de evaluare și monitorizare, inclusiv pentru bolile autoimune, în cazul de față și pentru psoriazis⁵⁹, dar sunt inaccesibile, cel puțin în parte, la noi în țară, iar cele care pot fi realizate au costuri foarte ridicate.

VI. Complicații

Diagnosticul de psoriazis presupune un risc mai mare de a dezvolta anumite boli. Comorbiditățile, care diferă în funcție de forma de boală și de evoluția acesteia, dar și de la pacient, la pacient⁶⁰, au fost identificate de specialiști ca fiind:

1. Artrita psoriazică:

O complicație care poate implica leziuni articulare și chiar pierdere a funcției în unele articulații, cu evoluții debilitante⁶¹, artrita psoriazică poate afecta până la 30% dintre pacienții cu psoriazis⁶². Artrita psoriazică apare, potrivit opiniilor specialiștilor, aproximativ după 10 ani de la debutul psoriazisului cutanat, însă pentru aproximativ 10-15% dintre pacienții care prezintă ambele forme de boală, debutul este concomitent⁶³.

2. Afecțiuni oculare (conjunctivita, blefarita și uveita)⁶⁴:

Cercetări recente sugerează că aproximativ 7% din persoanele cu artrită psoriazică vor dezvolta uveită și, deși tratamentul sistemic pentru boala psoriazică poate ajuta cu unele dintre simptome, uveita necesită de obicei un tratament specific⁶⁵.

3. Obezitatea:

Există opinii divergente în această privință, pentru că, pe de o parte, se conturează opinia potrivit căreia inflamația specifică obezității generează psoriazisul, iar pe de altă parte, există considerente potrivit cărora, dimpotrivă, psoriazisul, mai ales cel în forme severe, conduce la obezitate, deoarece persoanele bolnave sunt mai puțin active⁶⁶. Astfel, un studiu recent a arătat că supraponderalitatea la 18 ani crește riscul de apariție a artritei psoriazice, iar un altul – că acei copii care au psoriazis prezintă un risc mult mai mare de a fi obezi. Cercetările sugerează, de asemenea, că pierderea în greutate poate îmbunătăți simptomele bolii psoriazice și ajută la eficientizarea tratamentelor⁶⁷.

4. Diabetul zaharat de tip 2:

Pacienții psoriazici, care prezintă prezintă boala în forme severe, au un risc cu 30% mai ridicat, decât populația generală, pentru diabet zaharat de tip 2. Iar un studiu recent a scos la iveală că un medicament numit glucagon-like peptide-1, utilizat pentru tratamentul diabetului de tip 2, poate ajuta și în psoriazis⁶⁸.

5. Tensiunea arterială crescută și bolile cardiovasculare⁶⁹:

Raportat la populația generală, pacienții cu psoriazis au un risc de eveniment cardiac major cu 58% mai mare și cu 43% mai ridicat pentru accident vascular cerebral⁷⁰. De asemenea, acești pacienți prezintă riscuri și pentru pentru bătăi neregulate ale inimii. Riscurile cardiovasculare crescute sunt explicate de specialiști prin inflamație, obezitate și efectele unor tratamente ce pot determina niveluri anormale de colesterol și crește riscul de ateroscleroză, dar și prin diverși factori ce țin de stilul de viață⁷¹. Tratarea bolii poate reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral⁷².

6. Sindromul metabolic:

Un risc de asemenea mai ridicat la pacienții cu psoriazis, sindromul metabolic amplifică riscurile cardiovasculare prin hipertensiune arterială, nivel ridicat al insulinei, valori crescute ale nivelului de colesterol⁷³ și obezitate abdominală. Potrivit rezultatelor unor studii, 40% dintre cei cu psoriazis prezintă sindrom metabolic, iar afectarea este chiar mai ridicată la pacienții cu artrită psoriazică (44%), în raport cu doar 23%, la populația generală. Persoanele afectate au fost, conform studiilor, mai mult femei cu psoriazis, decât bărbați⁷⁴.

7. Alte boli autoimune:

Boli autoimune digestive, precum boala celiacă⁷⁵, boala Crohn și colita ulcerativă au o incidență mai crescută la persoanele cu psoriazis de 3,8 până la 7,5 ori mai mare decât la populația generală⁷⁶. Într-un studiu realizat pe femei cu psoriazis, 10% au dezvoltat o formă de boală inflamatorie intestinală – boala Crohn sau colită ulcerativă⁷⁷.

8. Boala Parkinson:

Pacienții cu psoriazis prezintă un risc ridicat de a dezvolta Parkinson cu 38% mai mare decât persoanele fără această boală⁷⁸. Expunerea apare din cauza efectului negativ al inflamației cronice asupra țesutului neuronal⁷⁹.

9. Afecțiunile renale:

Riscul ridicat de afectare renală a fost identificat la pacienții cu psoriazis moderat sau sever⁸⁰⁸¹. Unii specialiști apreciază că afectarea renală poate surveni din cauza factorilor de risc care sunt frecvent întâlniți la pacienții psoriazici (hipertensiunea, diabetul, obezitatea, dislipidemia și sindromul metabolic), a inflamației persistente, specifice bolilor autoimune, dar și a medicamentelor utilizate, care sunt nefrotoxice⁸², iar artrita psoriazică este considerată un predictor independent pentru afectarea renală în psoriazis⁸³. Există însă și opinii potrivit cărora afectarea renală survine la pacienții psoriazici independent de factorii tradiționali de risc⁸⁴.

10. Anumite tipuri de cancer:

Pacienții cu psoriazis au un risc ridicat de limfon sau cancer de piele nonmelanom, nu din cauza medicamentelor, ci a bolii în sine. Cu toate acestea, pacienții psoriazici trebuie să ia măsurile obișnuite de protecție împotriva acestor afecțiuni⁸⁵.

11. Depresia:

Afecțiunile psihice, precum depresia, prezintă un risc cu 50% mai mare la persoanele cu psoriazis⁸⁶. Pacienții care au și artrita psoriazică au risc mai ridicat de depresie, în raport cu cei care au doar psoriazis. Comparativ cu populația generală, pacienții psoriazici prezintă o imagine de sine mai depreciată⁸⁷ și un risc suicidar mai ridicat⁸⁸.

12. Densitatea osoasă scăzută:

Potrivit rezultatelor unui studiu redus, 60% dintre pacienții cu psoriazis se confruntă cu osteopenie, iar la 18% dintre aceștia, boala a progresat către osteoporoză. Riscul de scădere a densității osoase crește în funcție de durata bolii și, deși bolile osteoporotice afectează, în general, mai mult femeile decât bărbații, în cazul pacienților psoriazici, incidența este inversă⁸⁹.

13. Pancreatită cronică:

Pancreatita cronică reprezintă o comorbiditate ce poate confrunta pacienții cu psoriazis, riscul acestora fiind mai ridicat decât la populația generală, este concluzia unui studiu recent. Persoanele cu artrită psoriazică nu au un risc suplimentar, în raport cu pacienții care au doar psoriazis, sunt concluziile studiului⁹⁰.

14. Boala ficatului gras non-alcoolic:

Această comorbiditate hepatică apare cu incidență crescută la pacienții psoriazici, la aproximativ 45,2% dintre aceștia⁹¹.

15. Infecții dermatologice:

Frecarea cu unghiile pentru a calma pruritul, poate provoca răni predispuse la infectare. În cazul în care infecția s-a produs, apar diverse semne, precum: dureri, umflături și roșeață, modificări de culoare și chiar scurgeri purulente, mirosul neplăcut al pielii lezate, febră sau oboseală. În caz de infectare, trebuie apelat de urgență medicul⁹².
Studiile demonstrează că pacienții psoriazici experimentează dizabilitate mentală și fizică similar pacienților cu alte afecțiuni cronice precum cancer, artrite, hipertensiune, afecțiuni cardiovasculare și diabet⁹³.

VII. Tratament

În funcție de diagnostic și de gravitatea bolii, medicul poate face recomandări diverse pentru managementul afecțiunii, pornind de la recomandări pentru un stil de viață potrivit pentru ținerea sub control a bolii și până la scheme de tratament combinate, cu includerea atât a unor medicamente consacrate în tratamentul afecțiunii, cât și a unor terapii mai noi, precum agenții biologici. Astfel, recomandările medicale pot viza, în primă instanță sau concomitent cu recomandările medicamentoase, măsuri precum terapia cu lumină, reducerea stresului, biofeedback, climatoterapie, băi de ovăz și băi de mare, diverse remedii hidratante, inclusiv lacrimi artificiale sau unguenți oftalmici. După caz, medicii pot recomanda medicamente care asigură o gestiune mai promptă și mai sigură, precum corticosteroizi topici, corticosteroizi oftalmici, agenți keratolitici, analogii vitaminei D, retinoide topice, medicamente antimetabolite, imunomodulatoare, inhibitori TNF, inhibitori de fosfodiesterază, inhibitorii interleukinei, agenți biologici sau alte remedii medicamentoase. Pentru abordarea terapeutică, organizațiile de profil au recomandări specifice, respectiv luarea în considerare a contraindicațiilor și interacțiunilor medicamentoase. În cazul apariției unor complicații severe, precum anumite complicații oftalmologice, pot fi necesare și soluții chirurgicale⁹⁴.
Singurul în măsură să stabilească tratamentul este medicul specialist sau echipa de medici care monitorizează pacientul. Remediile trebuie abordate și urmate strict sub recomandare și supraveghere medicală.

VIII. Prognostic

Psoriazisul este o afecțiune autoimună cronică, la momentul prezent fără un tratament cunoscut care să asigure vindecarea completă a bolii. Afecțiunea poate înregistra însă perioade de remisie, chiar de ani de zile, fapt constatat pentru aproape jumătate dintre pacienții bolnavi. Pacienții cu forme ușoare de boală pot avea o calitate a vieții similară persoanelor care nu prezintă această boală, mai ales dacă urmează recomandările de stil de viață și tratamentele prescrise. Există însă și cazuri de evoluție a bolii către forme severe. În formele severe de boală, calitatea vieții poate fi semnificativ afectată, atât de boala în sine, cât și de efectele tratamentelor urmate. În formele severe de boală survin si implicații psihosociale, prin componenta negativ estetică a acestei afecțiuni, precum și prin cea motor-limitativă, în cazul pacienților care prezintă și artrită. De aceea, la pacienții psoriazici cu forme severe, pot apărea depresii inclusiv cu evoluții suicidare. Din această perspectivă, este necesară monitorizarea pacienților psoriazici nu doar de către medicii specialiști, ci și de către psihologi⁹⁵.
Pacienții cu psoriazis au un risc cu 11% mai ridicat, în formele ușoare ale bolii, și cu 35% mai mare, pentru formele severe, de a suferi de sindrom metabolic, limfom, depresie, melanom, boală cardiovasculară, afecțiuni respiratorii, diabet, boală de rinichi și artrită. Complicațiile survin atât din cauza bolii, dar și ca efect al tratamentelor urmate. Astfel, unele tratamente recomandate pentru a controla simptomele afecțiunii pot avea efecte adverse severe și amplifica riscurile pentru boli precum cancerul de piele, limfomul și afecțiunile hepatice. De aceea, în prescrierea și aplicarea unui tratament este recomandat a se avea în vedere balanța beneficii versus riscuri, astfel încât calitatea vieții pacientului să fie îmbunătățită, nu degradată. De asemenea, managementul bolii trebuie realizat de către o echipă pluridisciplinară, nu doar de către dermatolog și reumatolog. În ceea ce privește speranța de viață pentru pacienții psoriazici, cei ce manifestă forma ușoară de boală au o speranță de viață egală cu a populației generale, însă în cazurile severe, există studii care sugerează o diferență negativă de trei, până la cinci ani, în raport cu populația din grupul de control⁹⁶.

1
What is psoriasis? – medicinenet.com
2
What are the types of psoriasis? – medicinenet.com
3
What Is Plaque Psoriasis? Everything You Need to Know – healthline.com
4
Plaque Psoriasis – emedicinehealth.com
5
What Is Plaque Psoriasis? Everything You Need to Know – healthline.com
6
Guttate Psoriasis – psoriasis.org
7
Cuvântul „gutat” derivă din cuvântul latin „gutta”, care înseamnă picătură. Overview of Guttate Psoriasis – medscape.com
8
Guttate Psoriasis – webmd.com
9
Overview of Guttate Psoriasis – medscape.com
10
Guttate Psoriasis – psoriasis.org
11
Guttate Psoriasis – webmd.com
12
Overview of Guttate Psoriasis – medscape.com
13
Pustular Psoriasis – emedicinehealth.com
14
Ibidem
15
Pustular Psoriasis – papaa.org
16
Pustular Psoriasis – psoriasis.org
17
What Does Pustular Psoriasis Look Like? – healthline.com
18
Pustular Psoriasis – psoriasis.org
19
What Does Pustular Psoriasis Look Like? – healthline.com
20
Palmoplantar psoriasis is associated with greater impairment of health-related quality of life compared to moderate-to-severe plaque psoriasis – nih.gov
21
Ibidem
22
Ibidem
23
Palmoplantar Pustulosis: an Autoimmune Disease Precipitated by Smoking? – researchgate.net
24
Palmoplantar Pustulosis on Hands and Feet – webmd.com
25
Ibidem
26
Acrodermatitis continua of Hallopeau – dermnetnz.org
27
Pustular Psoriasis – psoriasis.org
28
Acrodermatitis continua of Hallopeau – dermnetnz.org
29
Pustular Psoriasis – psoriasis.org
30
Acrodermatitis continua of Hallopeau – dermnetnz.org
31
Inverse Psoriasis – psoriasis.org
32
What Does Inverse Psoriasis Look Like? – healthline.com
33
Erythrodermic psoriasis – patient.info
34
Erythrodermic psoriasis – psoriasis.org
35
Erythrodermic psoriasis – patient.info
36
Erythrodermic psoriasis – psoriasis.org
37
Ibidem
38
Erythrodermic psoriasis – patient.info
39
Erythrodermic psoriasis – psoriasis.org
40
Erythrodermic psoriasis – patient.info
41
Ibidem
42
Erythrodermic psoriasis – psoriasis.org
43
Psoriasis – medicinenet.com
44
What Is Plaque Psoriasis? Everything You Need to Know – healthline.com
45
Ibidem
46
La ce vârstă apare psoriazisul? – autoimun.ro
47
Psoriazisul este determinat și genetic – autoimun.ro
48
Psoriazisul poate fi o moștenire de familie – autoimun.ro
49
Mediul și stilul de viață declanșează și agravează psoriazisul – autoimun.ro
50
Psoriazisul poate fi declanșat și prin medicamente – autoimun.ro
51
What is psoriasis? – medicinenet.com
52
Practice Essentials – medscape.com
53
Psoriasis – wikipedia.org
54
Pustular Psoriasis – papaa.org
55
Practice Essentials – medscape.com
56
Ibidem
57
The role of CD4 and CD8 lymphocytes and macrophages in psoriasis vulgaris – nih.gov
58
HLA B13, B17, B37 and Cw6 in psoriasis vulgaris: relationship to age of onset (author’s transl) – nih.gov
59
HLA-A AND HLA-B ALLELES ASSOCIATED IN PSORIASIS PATIENTS FROM MUMBAI, WESTERN INDIA – nih.gov
60
Datele prezentate sunt doar orientative și nu constituie o predicție care se poate aplica oricărui pacient. De asemenea, chiar dacă lista pare „încărcată”, este posibil să nu epuizeze toate comorbiditățile care pot surveni la pacienții psoriazici. Trebuie precizat însă că un pacient nu va dezvolta toate tipurile de complicații posibile.
61
Psoriasis – mayoclinic.org
62
Related Conditions of Psoriasis – psoriasis.org
63
The Link Between Psoriatic Arthritis and Psoriasis – webmd.com
64
Psoriasis: Facts, Statistics, and You – healthline.com
65
Related Conditions of Psoriasis – psoriasis.org
66
Psoriasis – mayoclinic.org
67
Related Conditions of Psoriasis – psoriasis.org
68
Ibidem
69
Psoriasis – mayoclinic.org
70
Related Conditions of Psoriasis – psoriasis.org
71
Kidney Disease and Psoriasis. A New Comorbidity? – actasdermo.org
72
Psoriasis – mayoclinic.org
73
Ibidem
74
Related Conditions of Psoriasis – psoriasis.org
75
Psoriasis – mayoclinic.org
76
Skin conditions by the numbers – aad.org
77
Related Conditions of Psoriasis – psoriasis.org
78
Risk of Parkinson’s Disease Among Patients with Psoriasis: A Systematic Review and Meta-analysis – nih.gov
79
Ibidem
80
Psoriasis: Facts, Statistics, and You – healthline.com
81
Psoriasis – mayoclinic.org
82
Kidney Disease and Psoriasis. A New Comorbidity? – actasdermo.org
83
Psoriatic Arthritis Is an Indicator of Significant Renal Damage in Patients with Psoriasis: An Observational and Epidemiological Study – wiley.com
84
Kidney disease in moderate-to-severe psoriasis: a critical appraisal – nih.gov
85
Related Conditions of Psoriasis – psoriasis.org
86
Skin conditions by the numbers – aad.org
87
Related Conditions of Psoriasis – psoriasis.org
88
Skin conditions by the numbers – aad.org
89
Related Conditions of Psoriasis – psoriasis.org
90
The Risk of Chronic Pancreatitis in Patients with Psoriasis: A Population-Based Cohort Study – nih.gov
91
Psoriasis May Be Associated with Liver Disease, Research Shows – psoriasisnewstoday.com
92
What Is Plaque Psoriasis? Everything You Need to Know – healthline.com
93
Skin conditions by the numbers – aad.org
94
Practice Essentials – medscape.com
95
Psoriasis Prognosis – news-medical.net
96
Ibidem