Igiena excesivă predispune la alergii și boli autoimune

Igiena excesivă poate duce la afecțiuni ale sistemului imunitar, este concluzia specialiștilor în medicină de la Universitatea din Montreal. Iar statisticile adeveresc această afirmație.

Preocuparea tot mai accentuată pentru un mediu curat, steril chiar, a condus la creșterea numărului de pacienți alergici, precum și a celor cu boli autoimune. De exemplu, în 1980, doar 10% din populația occidentală suferea de alergii, dar, în ultimii 30 de ani, numărul alergiilor a crescut cu 20%, iar pentru populația pediatrică, unul din 10 copii este declarat astmatic.

Dr. Guy Delespesse, de la Universitatea din Montreal, susține că relația între nivelul de igienă și incidența alergiilor și a bolilor autoimune este, practic, una inversă. Dacă, în lumea „civilizată”, bolile de acest tip au avut un ascendent semnificativ, în zonele în care condițiile de igienă a populației au înregistrat o evoluție constantă, s-a menținut constant și nivelul de afecțiuni imunologice. Și nu ar fi vorba doar de prevalență, ci și de gravitate. Astfel, între 1980 și 1994, rata mortalității pentru aceste probleme medicale a crescut cu 28%.

handwash
sursa imagine: commons.wikimedia.org / By Lars Klintwall Malmqvist

Potrivit autorului cercetării, mediul steril ne influențează negativ sănătatea deoarece expunerea redusă la bacterii înseamnă expunere limitată la toate bacteriile, inclusiv la acele bacterii cu rol pozitiv în funcționarea oganismului, precum cele care alcătuiesc flora intestinală. Ca urmare, bariera naturală protectoare este anulată sau afectată, ceea ce predispune organismul la boală. Administrarea de probiotice, inclusiv la femei însărcinate, ar putea ajuta în confruntarea cu această nouă provocare medicală, consideră Dr. Guy Delespesse¹.

Potrivit altor specialiști, igiena exacerbată expune la boală, în general, deoarece impiedică maturizarea sistemului imunitar, prin privarea de ocazii de luptă, iar unii imunologi consideră că alergiile și bolile autoimune apar deoarece sistemul imunitar este proiectat să lupte și, lipsindu-l de inamicii externi, îi oferim alte fronturi, indezirabile, de luptă.

În sprijinul concluziilor formulate de cercetătorii din Montreal, stă și un alt studiu realizat de imunologii de la Universitatea din Zurich, în colaborare cu omologii lor de la centrul medical din cadrul Universitatăţii Johannes Gutenberg Mainz. Potrivit acestor specialiști, condițiile de igienă din societățile industrializate, dar și tratamentele cu antibiotice, au dus la escaladarea afecțiunilor alergice. În sprijinul acestei susțineri, cercetătotii aduc rezultatele unui studiu realizat pe șoareci. În cadrul studiului respectiv, a fost urmărită relația dintre infecția cu bacteria gastrică Helicobacter pilory și declanșarea astmului. Această bacterie, care, potrivit estimărilor, afectează aproximativ jumătate din populația planetei, este frecvent combătută în prezent în societățile „civilizate” cu antibiotice, ca măsură preventivă pentru bolile pe care le poate declanșa – gastrite, ulcere gastrice și duodenale, cancer de stomac, cu atât mai mult cu cât Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC)² a catalogat Helicobacer pylori ca agent carginogen de gradul 1.

helicobacter-pylori — Electron micrograph of Helicobacter pylori
sursa imagine: commons.wikimedia.org / By Yutaka Tsutsumi, M.D. Professor Department of Pathology Fujita Health University School of Medicine

În cadrul studiului, cercetătorii au ales două grupuri de şoareci, un grup infectat cu Helicobacer pylori după câteva zile de viață și altul, neinfectat până la maturitate. S-a obsevat că șoarecii din primul grup nu doar că au dezvoltat toleranţă imunologică la bacterie, dar au reacționat nesemnificativ și la alergenii care provoacă astm. În schimb, şoarecii din cel de al doilea grup au prezentat o imunitate mult mai slabă. Însă în cazul în care celulele reglatoare T au fost transferate de la şoarecii din primul grup către cei din grupul al doilea, aceste celule au acționat similar, continuând să protejeze împotriva alergenilor care provoacă astm. În timp ce distrugerea bacteriei cu ajutorul antibioticelor anihila, de asemenea, și rezistența la alergenii care induc astm.

Cercetătorii conchid că, în societățile industrializate, utilizarea pe scară largă a antibioticelor și dispariția microorganismelor care constituie flora normală a organismului uman au determinat răspunsuri imunologice aberante³.

Specialiștii sfătuiesc însă pacienții să fie prudenți în abordarea acestor informații și să respecte normele de igienă, deoarece multe boli autoimune au la origine agenți infecțioși⁴, pe de o parte, iar pe de altă parte, cei care sunt deja bolnavi, pot înregistra pusee, în urma unor infecții. În plus, infecțiile pot fi foarte periculoase, chiar fatale, pentru persoanele care fac tratamente cu medicamente ce scad imunitatea.

Specialiștii opinează că influența infecțiilor asupra sistemului imunitar implică mecanisme multiple și complexe, iar efectele sunt diferite în funcție de agenții patogeni, organismele gazdă, dar și în corelație cu alți factori de mediu și de stil de viață.